Activităţi

Palatul Jean Mihail

Palatul Jean Mihail, astazi, Muzeu de Arta a fost realizat intre 1899-1907 de arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei din acele vremuri.

 

Parcul Nicolae Romanescu 

Un alt punct de atractie al Craiovei il reprezinta Parcul Nicolae Romanescu. Este unic in Romania, tototada si una dintre cele mai interesante realizari de acest gen din Europa.

Proiectul, creatie a arhitectului francez E. Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris din 1900. Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii (arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km. Exista si o gradina zoologica, unde pot fi vazute indeosebi specii de pasari si animale indigene, dar si straine. 

 

Muzeul de Arta 

Muzeul de Arta Craiova isi are sediul in somptuosul Palat al familiei Jean Mihail. A fost construit intre 1900-1907 dupa proiectele arhitectului francez Paul Gottereau.

Din anul 1954, muzeul isi desfasoara activitatea si dispune de un patrimoniu cultural valoros de peste 4000 de lucrari de arta adunate si conservate de-a lungul anilor.

La baza constituirii Muzeului de Arta stau colectiile daruite de Alexandru si Aretia Aman orasului pentru constituirea unei fundatii in cadrul careia a functionat, incepind cu anul 1908, pinacoteca, biblioteca si muzeul din orasul Craiova.

Timp de peste 40 de ani Muzeul de Arta a functionat ca pinacoteca in cadrul Fundatiei "Alexandru si Aretia Aman", in cladirea pusa la dispozitie de donatori. Vechiul palat al familiei Grigore Laceanu, astazi Biblioteca "Alexandru si Aretia Aman", a fost consolidat, modificat si extins pentru a raspunde noii destinatii culturale. Patrimoniul muzeului avind la baza donatia familiei Aman, s-a imbogatit prin numeroase achizitii, cit si prin donatiile familiilor Glogoveanu, N.P.Romanescu, Barbu Druga, Ion M.Georgescu s.a., constituindu-se de-a lungul timpului ca un tezaur artistic de exceptie cu doua componente distincte:

Galeria de Arta Romaneasca dispune de creatii de exceptie semnate de Constantin Brancusi, sculptor de valoare mondiala (Vittelius, Orgoliu, Cap de fetita, Cap de baiat, Sarutul, Coapsa, Domnisoara Pogany), precum si picturi de Th. Aman, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu (intre altele, o varianta a "Atacului de la Smirdan"), etc. 

 

Gradina Botanica

Gradina Botanica a Universitatii din Craiova a fost fondata in 1952 sub conducerea stiintifica a profesorului dr. Al. Buia, profesor de botanica si mai apoi Rectorul Institutului Agronomic din Craiova. 

S-a constituit pe teritoriul parcului orasenesc 7 Noiembrie, acoperind circa 17 ha. Gradina Botanica din Craiova este organizata si functioneaza, la fel ca si marile gradini botanice universitare din tara si de peste hotare, cu urmatoarele sectoare: Sistematic, Provincii Floristice ale Globului, Plante cultivate, Pepiniera, Rosarium, Sere, Provinciile Floristice ale Romaniei, Plante ornamentale. Au fost create conditii ecologice adecvate pentru necesitatile speciilor provenind din diferite regiuni fitogeografice.

In sectoarele Provinciile Floristice ale Globului si Provinciile Floristice ale Romaniei micro si macrorelieful specific a fost creat prin acumulari de pamant 1,5 si 30 m, marind astfel si suprafata Gradinii. O atentie deosebita s-a acordat configuratiei terenului si mai ales avantajului de a fi traversata de la est la vest de un parau cu un debit destul de mare, suficient pentru satisfacerea nevoilor locale. Au fost create 3 lacuri cu o suprafata de aproximativ 0,3 ha.

In aceste lacuri au fost plantate specii caracteristice pentru sectoarele: Fitogeografia Olteniei, Sistematic, Provinciile Floristice ale Globului. Sectoarele Gradinii Botanice cuprind aproximativ 6.000 taxoni. Gradina Botanica a Universitatii din Craiova are un Herbar cu aproximativ 400.000 coli si un mic Muzeu.

 

Muzeul Olteniei - Muzeul de Etnografie Casa Baniei 

Casa Baniei, monument de arhitectura medievala si cea mai veche constructie civila din Craiova, a fost zidita la sfarsitul secolului al XV-lea de boierii Craiovesti, fiind reconstruita in anul 1699 de catre domnitorul martir, Constantin Brancoveanu. Din constructia initiala a Craiovestilor se mai pastreaza doar o parte a pivnitelor.
         
In valtoarea istoriei, vechea ctitorie a fost incendiata de nenumarate ori, a trecut in stapaniri si administrari diferite si a “suferit”, dupa nevoi, transformari, adaosuri si suprimari arhitecturale.  Astfel, in perioada 1718 - 1739, Casa Baniei va fi sediul administratiei austriece, care o si fortifica. In 1750, cladirea este cedata de domnitorul Grigore Ghica Episcopiei Ramnicului, iar incepand cu 1850, devine sediu pentru diverse institutii ale orasului: Tribunalul Craiovei, Liceul Fratii Buzesti, Seminarul local, Arhivele Statului. Din anul 1933, constructia va gazdui Muzeul Olteniei pana in 1948, cand va trece in folosinta Mitropoliei Olteniei.
         
Din anul 1966, vechiul monument de arhitectura brancoveneasca adaposteste Sectia de Etnografie a Muzeului Olteniei. Sectia de Etnografie a Muzeului Olteniei prezinta valorile creatiei traditionale romanesti din provincia cultural-istorica Oltenia.
         
La demisolul cladirii, este expus inventarul de unelte specifice ocupatiilor traditionale: vanatoare, albinarit, pescuit, cresterea animalelor, cultivarea plantelor, prelucrarea si prepararea produselor agricole, viticultura si pomicultura. La etajul cladirii, sunt prezentate produse specifice principalelor mestesuguri artistice care au conferit individualitate artei traditionale din aceasta parte a Romaniei: prelucrare artistica a lemnului (mobilier, elemente de arhitectura, obiecte de uz casnic etc.), olaritul, tesutul scoartelor si covoarelor, portul popular.

Sectia de Etnografie organizeaza: expozitii pemanente si temporare cuprinzand valori documentar-etnografice, de arta traditionala si contemporana din patrimoniul propriu sau apartinand altor institutii; sesiuni de comunicari, simpozioane, intalniri cu specialisti in domeniu, lansari de carte, proiectii de filme etnografice si alte actiuni para si metamuzeale; Targul mesterilor populari care are loc anual in a doua decada a lunii octombrie si la care participa mesteri reprezentativi din toata tara.
         
Sectia de Etnografie ofera publicului: informatii de specialitate, bibliografii asupra valorilor si culturii arte traditionale; publicatii de specialitate editate de muzeu cu specific etno-folcloric, printre care Anuarul Oltenia. Studii si comunicari.

Etnografie, precum si alte materiale de popularizare: pliante informative, ghiduri, vederi etc.; obiecte de arta traditionala contemporana, spre vanzare, prin standul din incinta institutiei: str. Matei Basarab, nr. 16 (ceramica, icoane, goblenuri, oua incondeiate, instrumente muzicale etc.); obiecte de arta traditionala, spre vanzare, prin magazinul Consignatia din str. Popa Sapca, nr. 8 (covoare, costume si piese de port popular, alte tesaturi de interior, icoane etc.). 

 

Muzeul Teatrului National 

Actuala cladire a teatrului craiovean reprezinta un adevarat simbol al orasului. Este o creatie a arhitectului Alexandru Iotzu, a fost inaugurata in 1973. Cu aceasta ocazie, Constantin Gheorghiu a fondat aici Muzeul Teatrului National, rod al unei trude de peste zece ani, timp in care a strans mii de documente legate de istoria teatrului, alcatuind o colectie demna de invidiat, imbogatita an de an cu noi si valoroase materiale.

In prezent, muzeul dispune de un fond documentar in masura sa acopere o perioada incepand din 1837 (primele manifestari artistice in Craiova) si continuand pana in prezent, si care cuprinde afise, programe, fotografii, tablouri, schite de decor si costume, ca si costume si obiecte de recuzita ilustrand istoria artei spectacolului de-a lungul anilor, volume adnotate, caiete de regie si corespondenta care poarta semnaturi ale unor titani ai scenei craiovene, dar si ai literaturii dramatice romanesti.

 

Casa Memoriala Elena Farago 

In centrul orasului Craiova, in aceeasi curte cu sediul central al Bibliotecii Judetene "Alexandru si Aristia Aman" se afla casa in care a locuit poeta Elena Farago.

Numita directoare a Fundatiei "Alexandru si Aristia Aman" in septembrie 1921, poeta a condus timp de peste trei decenii destinele acestui lacas de cultura, avand contributii deosebite in ceea ce priveste regulamentul de organizare si functionare al bibliotecii, fisarea cartilor si tinerea unei evidente corecte de aranjare a publicatiilor in rafturile bibliotecii, de completare a colectiilor prin achizitii si donatii.

 

EnglishPark

EnglishPark, o gradina realizata in stil englezesc in perioada interbelica este opera arhitectului Constantin Iotzu.      

   

Fantana Obedeanu din Craiova 

Fantana Obedeanu, situata pe Calea Severinului din Craiova, a fost declarata monument istoric.

Aceasta a fost construita in 1756, cu ocazia implinirii unui an de la moartea lui Constantin Obedeanu, de catre sotia sa, Stanca, impreuna cu fiul ei, Dumitrache. Dupa terminarea constructiei a fost sfintita de episcopul Ramnicului.

In anul 1787 cismeaua a fost refacuta de Ilinca Obedeanu, fiica paharnicului Constantin Obedeanu.
Ultima reconditionare a fantanii a avut loc in anul 2006.

Fantana Obedeanu din Craiova este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Oltenia, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

 

Fantana Jianu din Craiova

Fantana Jianu din localitatea Craiova este situata pe strada Iancu Jianu, la intrarea in Gradina Botanica. Ea a fost construita in jurul anului 1800 de boierul Hagi Stan Jianu.

In trecut aceasta a avut rol important in alimentarea cu apa a cartierului. In perioada interbelica i s-au adus modificari importante, care i-au schimbat infatisarea de altadata.

Casa familiei Macedonski era in apropierea fantanii si se presupune ca peisajul idilic din zona l-a inspirat deseori pe poet.
Traditia mentioneaza ca aici a poposit vestitul haiduc Iancu Jianu.

 

Teatrul de Opera si Opereta Elena Teodorini Craiova 

Teatrul de Opera si Opereta Elena Teodorini Craiovaeste unul dintre cele mai importante obiective turistice din Oltenia, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

 

Teatrul National Marin Sorescu Craiova

Teatrul National Craiova ocupa un loc special in istoria teatrului romanesc. Fondat in 1850, a continuat sa functioneze in ciuda tuturor convulsiilor care au caracterizat istoria natiunii noastre.

In primele decenii ale existentei sale, Teatrul National Craiova a realizat numai spectacole muzicale si vodeviluri. In anii 1900 accentul s-a pus pe spectacolele dramatice, reprezentandu-se cu precadere clasicii universali: Shakespeare si Moliere.

Angajarea, in 1956, la Teatrul National din Craiova, a unei intregi promotii de actori (George Cozorici, Amza Pellea, Silvia Popovici, Constantin Rautchi, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucareanu, Sanda Toma), impreuna cu profesorul lor, Vlad Mugur, a marcat un moment deosebit de important.
Acestia au devenit peste ani generatia de aur a teatrului românesc. 

 

Filarmonica Oltenia Craiova

Institutie de prestigiu in peisajul muzical romanesc, Filarmonica “Oltenia” din Craiova a fost fondata in anul 1904 si reorganizata, prin decret regal, in anul 1947. In prezent, activitatea artistica se desfasoara pe mai multe compartimente, cuprinzând Orchestra simfonica, Orchestra de camera, Corala Academica si mai multe grupuri camerale, band-uri, symphonic jazz orchestra etc.

Singura institutie autonoma de profil in regiunea Oltenia, exceptie facand, actualmente, municipiul Ramnicu Valcea (prin infiintarea Filarmonicii "Ion Dumitrescu”), Filarmonica “Oltenia” a reusit sa acumuleze in timp un capital de prestigiu cultural unanim apreciat atat in tara, cat si in strainatate.

Alaturi de celelalte institutii artistice deosebit de importante pentru viata sociala a Craiovei, Filarmonica "Oltenia” promovezeaza constant traditia interpretarii creatiilor muzicale de autentica valoare, in conformitate cu exigentele actuale ale artei muzicale interpretative.